Colibiţa, zona cu cel mai pur aer din ţară, ar putea redeveni staţiune. Cum primii pași au fost făcuți, iată ce urmează

Colibiţa, zona cu cel mai pur aer din ţară, ar putea redeveni staţiune. Cum primii pași au fost făcuți, iată ce urmează

COLI

Autorităţile bistriţene aşteaptă aprobări pentru declararea Colibiţei drept staţiune de interes local, aceasta fiind una din cele două zone ale ţării cu cel mai pur aer, unde însă locurile de cazare sunt puţine faţă de numărul turiştilor care ar vrea să îşi petreacă la munte câteva zile la relaxare, informează Mediafax.

Acum, Colibița poate fi declarată doar stațiune turistică de interes local

Situată la o altitudine de 900 de metri, localitatea Colibița este poarta de intrare în Munții Călimani. Din 1923, Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică până în 1975, însă apoi construcţiile s-au degradat. În 1980, întreaga așezare, inclusiv stațiunea, au dispărut cu totul, aici fiind amenajat un lac de acumulare, iar satul a fost strămutat.

Totuși, numărul mare de turiști și frumusețea zonei au determinat autoritățile să se implice pentru reatestarea stațiunii Colibița, conform actualelor legi. Acum, Colibița poate fi declarată doar stațiune turistică de interes local, doarece nu îndeplinește cerințele unei stațiuni de interes național. Până în urmă cu zece ani, la Colibiţa erau doar vreo 50 de case ale localnicilor strămutaţi., însă în ultimii zece ani zona s-a dezvoltat şi au fost construite aproximativ 400 de case de vacanță, vile și pensiuni. Acum, turismul este în plină ascensiune, fiind amenajat pe malul lacului un complex turistic privat, unde o noapte de cazare costă circa 70 de lei, în timp ce un bungalow de lux cu vedere la lac costă circa 450 de lei.

Numărul locurilor de cazare este însă foarte mic faţă de cerere, deoarece, potrivit autorităţilor, tot mai mulţi turişti ar dori să petreacă la munte câteva zile de relaxare. Zona oferă numeroase posibilități de destindere pentru iubitorii muntelui: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane – traseu marcat de 3,5 ore până în Vf. Bistricioru, Castel Dracula situat în Pasul Tihuta – 1100 metri alitudine), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit, plimbări cu sania, dar și plimbări cu barca pe lac.

Proprietățile curative ale aerului din zonă au fost confirmate într-un studiu

Poveștile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăților curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibița este într-adevăr special.

“În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentrației maxime de ozon măsurată în Colibița este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentrație asemănătoare de ozon în aer și un aer la fel de pur se mai găsește în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi”, afirmă președintele Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

Pe lângă studiu, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a investit în ultima perioadă peste 200.000 lei pentru înființarea unui punct farmaceutic, a unui punct de prim-ajutor și a unui punct Salvamont în localitatea Colibița – condiție obligatorie pentru ca zona să poată fi declarată stațiune de interes local, alături de existența unui număr minim de 100 de locuri de cazare acreditate.

colibita2

Documentația pentru declararea Colibiței stațiune de interes local a fost deja depusă la Autoritatea Națională pentru Turism și autorităţile așteaptă acum aprobările.

Planuri mari de dezvoltare pentru Colibiţa, dar lipseşte infrastructura

Pentru Colibița autoritățile au planuri mari de dezvoltare, însă până la declararea ei drept staţiune de interes naţional mai trebuie îndeplinite câteva condiţii: existenţa unui drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă și canalizare, dar și un număr minim de 500 locuri de cazare în structurile de primire turistică.

De asemenea, statutul de stațiune turistică de interes național ar da posibilitatea accesării de fonduri europene, cu ajutorul cărora ar putea fi pusă în practică strategia de dezvoltare a zonei, care vizează amenajarea unui domeniu schiabil, a unui parc de aventură Dracula, a unui centru nautic de agrement şi sportiv, a unui parc acvatic, centru de echitaţie, zonă belvedere şi parapantă.

“Localizată între Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului, Colibiţa oferă condiţii optime pentru dezvoltarea unui domeniu schiabil, autoritățile intenționând să realizeze aici 13.8 kilometri de pârtii de schi și montarea a șapte instalaţii de transport pe cablu (1 telegondolă, 3 telescaune și 3 teleschiuri)”, se arată în strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014 – 2020.
Colibița este cunoscută, pe lângă frumusețea cu care a fost înzestrată, și pentru efectele curative ale aerului, bogat în ozon.

Potrivit legendei, în anul 1883, o fetiță din Bistrița, fiica unui sas înstărit, Hans Lewi, s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă, extrem de bogat în ozon. Cazul a făcut multă vâlvă la acea vreme, iar după puțin timp și Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa, a scăpat de teribila boală a vremii și a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Sanatoriul a funcționat până în 1944, când a fost distrus de un incendiu în timpul Războiului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.